Varianta 5

Dec 9th, 2009
Number of View :4258

I.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Şi pentru nori, aceste flamuri sure
Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc
Din miazănoapte către răsărituri,
Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc
Şi pentru ploi şi pentru greul vânt
Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele
Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi
Şi pentru pacea cântecelor mele
Pentru izvor şi pentru vii şi stâni
Şi ce e dincolo de oseminte
Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi
Şi bucuria-aducerii-aminte
Pentru zăpezi şi crini şi pelicani
Şi busuioc şi fluturi şi uitare
Şi pentru amintiri îţi mulţumesc
Şi pentru ziua mea de-nmormântare
Şi pentru anotimpuri, luni şi ani,
Pentru făclii şi spaime şi lumină,
Pentru veşmintele de sărbători
În vatra asta stinsă şi străină.
(Ioan Alexandru, Mulţumire)
1. Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc”. 2 puncte
3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază
prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte
7. Motivează folosirea repeată a cuvântului „şi” la începutul versurilor. 4 puncte
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte

Rezolvare.

. Luni începuseră şcoala de la ora şapte.
De luni de zile nu am mai auzit nimic despre el.
2. „cuvine-se” – cratima marchează o inversiune în forma verbală cu rol în păstrarea măsurii versului;
„să-ţi” – cratima desparte două părţi de vorbire diferite, înlocuind vocala „î” în scopul menţinerii măsurii versului
3. „Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi”
4. motivul recunoştinţei, motivul dragostei de natură, motivul divinităţii, motivul amintirii.
5. Eul liric îşi face simţită prezenţa în poezie prin pronumele şi verbele la persoana I şi a II-a: „să-ti mulţumesc”, „mea”, etc.
6. Metafora „nori, aceste flamuri sure” dezvăluie impresia pe care norii o au asupra poetului, atins chiar de aparenta lor banalitate. Metafora pune în relaţie un element cosmic cu un simbol de glorie.
7. Rolul conjuncţiei coordonatoare „şi” este de a întări dorinţa poetului de a muţumi pentru nenumăratele bucurii pe care i le oferă viaţă. El simte că nu îi ajunge cerul pentru a-şi exprima gratitudinea, folosind în mod obsesiv conjuncţia ce leagă toate aceste elemente. Repetiţie anaforică.
8. Cea de-a patra strofă continuă înşiruirea numai câtorva dintre milioanele de lucruri, de mici bucurii ale vieţii pentru care nu vom putea niciodată să mulţumim suficient de mult.
Deşi aparent destul de săracă în figuri de stil şi imagini artistice, această strofă este ea însăşi o metaforă, unde poetul îmbină atent, cu măiestrie, forme şi culori, miresme şi senzaţii cu ajutorul înşiruirii. Ultimul vers marchează cititorul prin naturaleţea cu care este infiltrat în poezie, poetul reuşind să facă tot mai adâncă fascinaţia in faţă vieţii.
9. Tiltul poeziei exprimă simplu, dar cu o notă de profunzime ce nu poate trece neobservată, ideea centrală, tema poeziei, şi anume, recunoştinţa eului liric pentru ceea ce are cel mai de preţ de la Dumnezeu: viaţa. Fiind un substantiv propriu, nearticulat are rol în generalizarea sentimentului mulţumirii.

II.

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre altruism, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Numai când facem binele dobândim ceva ce răii nu pot avea: liniştea şi pacea – bunurile supreme”. (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)

Rezolvare.

Daca ai o sugestie de rezolvare trimite mail la contact@infobac.org

III.

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini în care să prezinţi viziunea despre lume (lumea reală – lumea
imaginară) reflectată într-un basm cult studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele
repere:
- precizarea a două caracteristici ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată;
- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale,
construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- sublinierea relaţiilor dintre personajele reprezentative, prin care se evidenţiază viziunea despre lume în basmul cult ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în basmul cult pentru care ai optat.

Rezolvare.

Rezolvarea o gasiti aici.

Share on Facebook

Postari asemanatoare

No comments yet.