Autor: suka
Apariţia fenomenului militar în spaţiul românesc
Arheologia este în măsură astăzi să atace existenţa principalelor etape ale procesului evolutiv al umanităţii şi în spaţiul etnogenetic românesc de la începuturile, databile cu cca 2 200 000 de ani în urmă, pe baza resturilor fosile şi a uneltelor-arme descoperite în Valea lui Grăuceanu-Bugiuleşti (comuna Tetoiu, jud. Vâlcea) român la sfârşitul vechii epoci a pietrei cioplite (cca 10.000 î.e.n.) prin: resturi umane şi animale, unelte-arme aparţinând "culturii de prund" descoperite pe văile Dârjovului, Dâmbovnicului, Argeşului, la Ciuperceni (Turnu Măgurele), etc.; mărturii ale "civilizaţiei" musteriene, furnizate de peşterile de la Ohaba-Ponor; Cioclovina, Baia de Fier, Ripiceni-Izvor, Cheia, Nandru, etc.; urme ale locuirii permanente ale teraselor râurilor şi, ca emoţionante mărturii ale unor înclinaţii artistice legate de principala ocupaţie - vânătoarea, picturile rupestre din peşterile de la Baia de Fier, Vaidei (jud. Gorj), Pescari (jud. Caraş-Severin), ...
Autor: suka
Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb
Povestea lui Harap Alb este considerata un Bilgsroman, deoarece este un veritabil roman de initiere si formare.
La inceput feciorul de crai nu are incredere in fortele proprii, deoarece atunci cand tatal, punandu-l si pe fiul cel mic in acceasi situatie, chiar daca el nu si-a incercat norocul, a spus: „Din cati feciori are tata, nici unul sa nu fie bun de nimica?!”. Fiul de crai nu a avut curajul sa-i spuna tatalui ca vrea sa incerce si el, de frica ca si el il va dezamagi, si incepe a plange in sufletul sau. El este pana la urma convins de Sfanta Duminica sa incerce si el, ca el va reusi unde fratii lui au dat gres.
In aceasta situatie a lui Harap Alb suntem si noi adesea pusi, deoarece si noi am fost descurajati la ...
Autor: suka
HARAP-ALB
caracterizare
Expresia “monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman sau, mai simplu, a poporului roman, insusi, surprins intr-un moment de generala expansiune (G. Calinescu), Ion Creanga, este considerat creatorul basmului cult in literature romana, a scris numeroase opera ce au ramas in eternitate, facand parte din categoria marilor clasici.
Povestile sale pastreaza caracterul realist al intamplarilor iar personajele sunt puternic individualizate si umanizate. Spatiul desfasurarii actiunii este ancorat intro-o realitate sociala siu istorica determinate, iar faptele izvorasc din legile firii care guverneaza omenireea.
Autor: suka
“Enigma Otiliei”
de George Calinescu
Personajele
In “Sensul clasicismului”, G. Calinescu subliniaza ca "Orice literatura mare, asadar clasica, este o literatura de cunoastere, iar cunoasterea inseamna reprezentare rationala a vietii, spre deosebire de reprezentarea empirica, documentara". O astfel de literatura a nazuit sa scrie G. Calinescu in “Enigma Otiliei”, precum si in celelalte romane ale sale. Si fiindca "orice adevarata cunoastere se bizuie pe universalitate", personajele si imprejurarile in care actioneaza ele sunt tipice si vorbesc mintii prin imaginile concrete in care dobândesc plasticitate si devin inteligibile. G. Calinescu este un adevarat clasic si corespunde caracterizarii pe care a facut-o in studiul de care vorbim: “Adevaratul clasic nu se ridica de la particular la universal, facând sfortari inutile de a da semnificatie evenimentului, el exemplifica doar universalul, când acesta apare intâmplator, aproape formulat intr-un eveniment". Personajele romanului Enigma Otiliei sunt asemenea "exemplificari". ...
Autor: suka
Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre conflictul / conflictele dintr-un roman al experienţei studiat, aparţinând perioadei interbelice, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmaţie critică: „Literatura nu e decât un aspect al culturii, afirmarea unei poziţii spirituale, colective sau individuale. Cultura e valorificarea şi organizarea experienţelor. Literatura nu va fi decât concretizarea acestor experienţe. […] Literatura va oglindi, deci, în infinite nuanţe, acest amestec de elemente ce pătrund în conştiinţă prin experienţe.” ( Mircea Eliade, Itinerariu spiritual )
Varianta 53
Conflictul dintr-o operă epică sau dramatică se defineşte ca un dezacord, o dispută, o luptă între două sau mai multe personaje, fiind un factor care poate orienta desfăşurarea acţiunii unei opere literare. Este factorul determinant în desfăşurarea acţiunii unei opere literare epice sau dramatice. Poate fi: exterior, manifestat prin confruntarea deschisă ori mocnită dintre personaje ( sau ...
Autor: suka
Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre relaţiile dintre două personaje ale unei opere dramatice preferate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului dramatic semnificative pentru construcţia personajelor alese ( de exemplu: construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, modalităţi de caracterizare, limbajul personajelor, notaţiile autorului etc. );
- evidenţierea situaţiei iniţiale a celor două personaje, din perspectiva tipologiei în care se încadrează, a statutului lor social, psihologic, moral etc.;
- relevarea trăsăturilor celor două personaje, semnificative pentru ilustrarea relaţiilor, prin raportare la două scene / secvenţe ale operei dramatice alese;
- exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre cele două personaje, din perspectiva situaţiei finale / a deznodământului.
Varianta 79
Comedia este specia genului dramatic, în versuri sau în proză, care are finalitate moralizatoare şi produce râsul cititorului sau al spectatorului, prin folosirea a diferite tipuri ...
Autor: suka
Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Mihail Sadoveanu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales ( de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare a personajului etc. );
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul / conflictele textului narativ studiat;
- relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade / secvenţe narative / situaţii semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului narativ studiat în construcţia personajului pentru care ai optat.
Varianta 16
În literatura română, Mihail Sadoveanu este un exemplu de „prozator total” ...
